Ciudăţenii

Până la urmă şi tema aceea începuse să mi se pară prea complicată. Îmi doream ceva simplu, ceva plăcut văzului, ceva care să nu pară prea extravant. Şi m-am gândit să mă uit prin temele default. Se pare că temele default sunt cele mai bune, până la urmă. Dar, desigur, a trebuit să mă lovesc de decizii grele. Până la urmă l-am ales pe ăsta alb, dar cred că până la urmă tot îl voi schimba cu cel verde.

De abia acum observ cât de plin de prostii e blogul ăsta, şi că parcă nu am scris mai deloc. Cred că ar trebui să încep să mă obosesc să scriu de acum încolo, sau iar va arăta ca ăsta.

Nu mai ştiu de ce i-am spus "immmitation". Probabil pentru că şi pe atunci toată lumea avea blog şi se dădea mare cu el, şi nu eram printre primii, aşa că m-am gândit că ar fi mişto să zic că îi imit pe toţi. Dar până la urmă rămăsesem singura care mai scria ceva, şi mi-am băgat picioarele, până a apărut Kido, şi mi-am amintit ce mişto erau vremurile de atunci haha. La început eram pe wordpress, şi mă gândeam să-l fac în engleză, dar era prea mare bătaia de cap. După care m-am enervat că avea numai template-uri de rahat şi voiam să îl schimb, dar nu puteam.

De ce l-am numit "A state of art" ştiu! Nu ştiam ce nume să-i pun, şi eram extrem de neoriginală, aşa că am căut pă' net bloguri, până am găsit unul care să-mi placă.

Apropo, am ieşit pe afară şi am făcut câteva poze. :) Imediat ce le descarc, le pun bordere şi mă semnez, le postez.