Când nu mi-e somn aberez. Sau, depinde. Uneori mă apucă un râs pe care nu îl poate calma nimeni. Dar nu ştiu de ce râd. Ştiu doar că sunt obosită, dar râd, şi mă obosesc mai tare, şi ajung să râd cu lacrimi la gândul că mă obosesc mai tare, după care cad din picioare şi adorm.
Când eram mică aveam şi momente în care plângeam. Dar acum nu mai plâng. (: Obişnuiam să caut intenţionat cele mai triste melodii, cele mai triste filme şi să-mi amintesc cele mai triste lucruri, până făceam perna fleaşcă. Şi îl aşteptam pe tata să vină să mă liniştească...
Ce copil eram xD.
Cred că o să mă apuc de AMV-uri, că tot m-am uitat şi n-am făcut decât 2 cât-de-cât serioase, deşi sunt sigură că mai mult de 2 views nu primesc. ;3
I wanna make it big on YouTube! haha xD
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu